Indragostitii

                        Se saruta cu pasiune si amor, oricand in zi sau in noapte, pe strada sau in casa. Buzele lor vor sa se uneasca intr-un sarut dulce. Ochii vor sa li se inchida, sa simta atingerea moale a buzelor. Sunt indragostiti si nimic nu ii desparte. Se saruta cu disperare, cu durerea sufletelor despartite pana atunci. Se saruta pe intuneric si inimile le bat la unison. Se saruta si se musca.

Sărutul

                 Îl strânse în braţe în timp ce inima ei bătea cu putere, iar emoţiile o inundau. Mâna lui o atinse pe a ei, zâmbi, apoi păşiră împreună pe aleile cufundate în penumbră ale oraşului. Ştia că e în siguranţă alături de el, iar un sentiment de fericire amestecat cu bucurie îi făcea inima să-i bată cu putere şi nu o lăsa să-i dispară zâmbetul de pe buze.

Cea mai bună zi

                    Degetele să desfacă cu răbdare funda, iar mâinile să dezvelească cu grijă ambalajul pentru a ajunge la conţinut. Rapid şi lacom, şi poate puţin dur.

                   Nu ţi-aş mai fi dat drumul la mână şi ţi-aş fi ascultat bătăile inimii la nesfârşit, dar acum eşti prea departe să mă mai auzi... sau să mă mai vezi. Ţi-aş lăsa urme de buze pe umărul tău, dar acum e prea târziu.

Cromatica sufletului meu

                Sufletul meu la început a fost incolor, dar apoi a început să se schimbe... să capete diverse culori.
                Uneori sufletul meu capătă nuanţe de roşu ce simbolizează pasiunea, căldura şi focul din inima mea... Uneori e roşu pal, alteori e roşu sângeriu. Dar aş vrea să fie mereu roşu sângeriu, să iubesc cu toată fiinţa şi să fiu iubită. Inima să-mi bată cu putere, iar emoţiile să-mi facă trupul să vibreze...

Mamaie la spovedit

Știu că se apropie Paștele dar cum nu prea sunt eu adepta postărilor ăstora tradiționale, m-am gândit să scriu totuși ceva legat de această temă. Nu știu de fapt cât de mare-i legătura cu faimoasa sărbătoare, dar voiam să vă povestesc și vouă o întâmplare de acum vreo 15 ani, pe care mamaie mi-a povestit-o la rândul ei.

Iată că așa cum ziceam, acum mai bine de un deceniu, mamaie împreună cu o vecină, mamaie Tanța (spuneam aici că obișnuiam să strig toate femeile din sat mamaie ) pleacă din satul lor către o mânăstire, în săptămâna mare cu gândul să se spovedească la un popă... mai bine plasat.
Prima intră mamaie Tanța. După ceva timp de confesări, amabilul părinte ajunge la concluzia că nu poate să o împărtășească pe biata femeie, având în vedere că păcatele ei erau prea mari.

Aştept să vii

                      Visez adânc şi gândurile mă dor. Întind braţul spre tine, iar tu îmi zâmbeşti. Îmi muşc buza şi îţi zâmbesc şi eu.
Dar iar visez, iar îmi e dor... de chipul tău, de mângâierea ta... de parfumul tău îmbătător. Chipul tău îmi răscoleşte gândurile reci... Am început să alung cuvintele şi să-mi zugrăvesc sufletul în culori sumbre. Să mă închid în mine şi să visez. Să visez la orice, mai puţin la tine. E un dor imens ce mă doare şi mă lasă să ard încet... necontenit.

Fiinţă efemeră

                     Vise sfărmate şi iubire în rate. Credit pentru fericire şi dobândă formată numai din bucurie...
Totul făcea parte din viaţa mea. Totul era atât de simplu... şi de aş fi ştiut ce urma, te-aş mai fi strâns încă o dată în braţe şi ţi-aş fi spus că...
Dar acum e prea târziu...
Eu visez, iar asta e povestea mea. Vino să visăm împreună.
                     Tu vezi luna de la fereastra ta? Dar stelele? Şi eu le văd... şi să ştii că mă gândesc la tine.
Vreau să-mi arăţi necunoscutul, să-mi trimiţi o pală de vânt, o rază de soare, o stea şi o floare.
Vreau bomboane cu lichior, un sărut şi-o îmbrăţişare.