Fum

* Autor: Motănel

Salutare şi bine v-am (re?)găsit! V-a fost dor de mine? Mie nu! Dar eu mă văd în fiecare ziii...

Dacă tot am discutat data trecută despre educaţia la români, mi-am zis să vă împărtăşesc cel mai elocvent exemplu la care mi-a fost dat să asist. Se făcea că zilele trecute, într-o duminică friguroasă de noiembrie în care nu-ţi venea să dai nici puricii jos de pe tine, mă plimbam prin oraş ca un mândru cotoi cu blana în vânt. Şi trecând eu pe lângă un magazin de cartier, observ două tinere stând pe nişte trepte în faţa unei case. Nimic anormal până aci, numai că în momentul în care s-a deschis uşa magazinului, o a treia tânără domnişoară ieşi în fugă şi le făcu şi lor semn să plece. În spatele domnişoarei care ieşise din magazin apăru un domn semeţ, destul de înaintat în vârstă, înalt şi cu oareş’ce burtă, ţipând de zor „Treci acasă! Treci acasă imediat!” şi înălţând un deget ameninţător. Bineînţeles, nici una dintre domnişoare nu se conforma ameninţării, ci continuau să meargă (cu paşi repezi, ce’i drept) către bulevard. Domnul, văzând că „forţa” nu funcţionează, adăugă pe un ton mai scăzut: „Lasă-i şi ei să tragă din ţigare... şi hai mai repede acasă că e frig şi răceşti.” La această comandă, domnişoara ieşită din magazin se conformă, oferindu-i ţigara uneia dintre fetele care o aşteptaseră. După ce s-au pupat şi şi-au luat rămas bun, s-au despărţit, domnişoara întorcându-se spre magazin la domnul care o aştepta, iar celelalte două fete şi-au continuat drumul către bulevard. Fain exemplu de educaţie, nu’i aşa? Şi ţin să menţionez că nici una dintre domnişoare nu avea vârsta legală pentru a fuma.

Un alt fum. Zilele trecute a fost vestita „Black Friday”, ziua cu cele mai mari reduceri din an. Cică. Şi a fost... pe naiba! Bineînţeles, aglomeraţie mare în magazine, bătaie pe marfă, internet blocat, carduri bancare blocate, credite pe bandă rulantă, tot ce se poate, numai reduceri nu prea. Adică... daca la americani „Black Friday” înseamnă adevărate chilipiruri, la români inseamna... maxim 50-60% reducere dintr-un preţ oricum exagerat pentru un produs de calitate îndoielnică şi care probabil că în restul anului nu s-ar fi vândut oricum. Dar la finalul zilei toată lumea a rămas mulţumită. Magazinele au vândut, oamenii au cumpărat, băncile au acordat credite, internetul a început să respire şi el şi toate au fost bune şi frumoase. Voi v-aţi cumpărat ceva? Eu nu...

Şi vin sarbatorile... altă „afumătură”, de data asta la propriu! Bieţii purceluşi, vai de cozile lor! Tranşaţi şi afumaţi, tocaţi şi înghesuiţi în maţe, făcuţi slănină şi tobă, cârnaţi şi şniţele, creier pane şi caltaboşi... tot ce vrei şi ce nu vrei. Din fericire, ca un motănel de oraş ce sunt, nu va trebui să asist la masacru şi nici să îmi asaltez stomacul cu astfel de „bunătăţi”. Bineînţeles, nu vor lipsi nici vinul fiert, pomii de Crăciun (ăia ciordiţi de prin pădurile alea cu un copac la cinci buturugi), globurile şi instalaţiile luminoase de prin pomi şi oraşe, febra cadourilor (că deh, suntem naţie de consumatori) şi câte şi mai câte! Apoi eu, sincer, nu înţeleg ce e cu astea. De ce trebuie să faci cadouri dacă asta e treaba lui Moş Crăciun? Şi dacă Moş Crăciun e unul singur, de ce coada mea îl găseşti în fiecare mall, în fiecare şcoală, în fiecare spital şi cine mai ştie pe unde? Nici măcar Iepuraşul de Paşte nu e atât de rapid încât să fie în toate locurile odată! Dar cine ştie, poate sunt eu un pisoi de-ăla de se uită în calendar şi nu ştiu cum merge treaba. În fine, să nu mai lungim inutil, să fiţi băftoşi şi sănătoşi şi... la mulţi ani, că vine acuşi 1 Decembrie!